Home / Blog / A batteria di lithium hà vintu u Premiu Nobel in Chimica 2019!

A batteria di lithium hà vintu u Premiu Nobel in Chimica 2019!

19 ottobre, 2021

By hoppt

U Premiu Nobel in Chimica 2019 hè statu attribuitu à John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham è Akira Yoshino per i so cuntributi in u campu di e batterie di lithium.

Fighjendu in daretu à u Premiu Nobel in Chimica 1901-2018
In u 1901, Jacobs Henriks Vantov (Paesi Bassi): "Scopertu e lege di a cinetica chimica è a prissioni osmotica di a suluzione".

1902, Hermann Fischer (Germania): "U travagliu in a sintesi di zuccheri è purine".

In u 1903, Sfant August Arrhenius (Svezia): "Puntu a teoria di l'ionizazione".

In u 1904, Sir William Ramsey (Regnu Unitu): "Scopertu elementi di gas nobili in l'aria è determinate a so pusizioni in a tavola periodica di l'elementi".

In u 1905, Adolf von Bayer (Germania): "A ricerca nantu à i coloranti organici è i cumposti aromatichi idrogenati prumove u sviluppu di a chimica urganica è l'industria chimica".

In u 1906, Henry Moissan (Francia): "Ricerca è siparatu l'elementu fluoru, è hà utilizatu u furnace elettricu chjamatu dopu à ellu".

1907, Edward Buchner (Germania): "U travagliu in a ricerca biochimica è a scuperta di a fermentazione senza cellula".

In u 1908, Ernest Rutherford (UK): "Ricerca nantu à a trasfurmazioni di l'elementi è a radiuchimica".

1909, Wilhelm Ostwald (Germania): "U travagliu di ricerca nantu à a catalisi è i principii basi di l'equilibriu chimicu è a velocità di reazzione chimica".

In u 1910, Otto Wallach (Germania): "U travagliu pionieri in u campu di i cumposti aliciclici hà prumuvutu u sviluppu di a chimica urganica è l'industria chimica".

In u 1911, Marie Curie (Polonia): "hà scupertu l'elementi di u radiu è u polonium, u radiu purificatu è hà studiatu e proprietà di questu elementu impressiunanti è i so cumposti".

In u 1912, Victor Grignard (Francia) : « Invintò u reattivu di Grignard » ;

Paul Sabatier (Francia): "Invintò u metudu di l'idrogenazione di i cumposti urgànichi in a prisenza di polveri metalliche fine".

In u 1913, Alfred Werner (Svizzera): "U studiu di cunnessione atomicu in molécule, in particulare in u campu di a chimica inorganica".

In u 1914, Theodore William Richards (Stati Uniti): "Determinazione precisa di u pesu atomicu di un gran numaru di elementi chimichi".

In u 1915, Richard Wilstedt (Germania): "U studiu di i pigmenti vegetali, in particulare u studiu di a clorofilla".

In u 1916, ùn anu micca premiatu.

In u 1917, ùn anu micca premiatu.

In u 1918, Fritz Haber Germania "ricerca nantu à a sintesi di ammonia da sustanzi simplici".

In u 1919, ùn anu micca premiatu.

1920, Walter Nernst (Germania): "U studiu di a termochimica".

In u 1921, Frederick Soddy (Regnu Unitu): "Contribuzione à l'intelligenza di e persone di e proprietà chimiche di i materiali radiuattivi, è u studiu di l'urìgine è e proprietà di l'isotopi".

In u 1922, Francis Aston (Regnu Unitu): "Un gran numaru d'isotopi di elementi non-radioattivi sò stati scuperti cù un spettrometru di massa, è a lege di i numeri interi hè stata chjarificata".

In u 1923, Fritz Pregel (Austria): "Creau u metudu di microanalisi di cumposti organici".

In u 1924, ùn anu micca premiatu.

In u 1925, Richard Adolf Sigmund (Germania): "Clarificò a natura heterogenea di suluzioni coloidali è creanu metudi analitici rilativi".

In u 1926, Teodor Svedberg (Svezia): "Studiu nantu à i sistemi decentralizati".

In u 1927, Heinrich Otto Wieland (Germania): "Ricerca nantu à a struttura di l'acidu biliare è sustanzi cunnessi".

1928, Adolf Wendaus (Germania): "Studiu nantu à a struttura di steroidi è a so relazione cù vitamini".

In u 1929, Arthur Harden (UK), Hans von Euler-Cherpin (Germania): "Studi nantu à a fermentazione di zuccheri è enzimi di fermentazione".

1930, Hans Fischer (Germania): "U studiu di a cumpusizioni di heme è clorofilla, in particulare u studiu di a sintesi di heme".

In u 1931, Karl Bosch (Germania), Friedrich Bergius (Germania): "Invintà è sviluppà tecnulugia chimica d'alta pressione".

In u 1932, Irving Lanmere (USA): "Ricerca è scuperta di a chimica di a superficia".

In u 1933, ùn anu micca premiatu.

In u 1934, Harold Clayton Yuri (Stati Uniti d'America): "scuperu l'idrogenu pisanti".

In u 1935, Frédéric Yorio-Curie (Francia), Irene Yorio-Curie (Francia) : « Sintetizzati novi elementi radiuattivi ».

1936, Peter Debye (Paesi Bassi): "Capisce a struttura molekulari attraversu u studiu di i mumenti dipole è a diffrazione di i raghji X è l'elettroni in i gasi".

1937, Walter Haworth (UK): "Ricerca nantu à i Carboidrati è a Vitamina C";

Paul Keller (Svizzera): "Ricerca nantu à i carotenoids, flavin, vitamina A è vitamina B2".

1938, Richard Kuhn (Germania): "Ricerca nantu à i carotenoids è vitamini".

In u 1939, Adolf Butnant (Germania): "Ricerca nantu à l'hormone sessuale";

Lavoslav Ruzicka (Svizzera): "Ricerca nantu à u polimetilenu è i terpeni superiori".

In u 1940, ùn anu micca premiatu.

In u 1941, ùn anu micca premiatu.

In u 1942, ùn anu micca premiatu.

In u 1943, George Dehevesi (Ungheria): "L'isotopi sò usati com'è tracciatori in u studiu di i prucessi chimichi".

In u 1944, Otto Hahn (Germania): "Scoprite a fissione di u nucleari pisanti".

In u 1945, Alturi Ilmari Vertanen (Finlandia): "Ricerca è invenzione di l'agricultura è a chimica nutrizionale, soprattuttu u metudu di almacenamentu di l'alimentu".

In u 1946, James B. Sumner (USA): "Hè scupertu chì l'enzimi ponu esse cristallizzati";

John Howard Northrop (Stati Uniti d'America), Wendell Meredith Stanley (Stati Uniti d'America): "Preparati enzimi d'alta purezza è proteini virali".

In u 1947, Sir Robert Robinson (Regnu Unitu): "Ricerca nantu à i prudutti vegetali d'impurtante significazione biologica, in particulare l'alcaloidi".

In u 1948, Arne Tisselius (Svezia): "Ricerca nantu à l'elettroforesi è l'analisi di l'adsorption, in particulare nantu à a natura cumplessa di e proteine ​​​​serum".

In u 1949, William Geok (Stati Uniti d'America): "Contributions in u campu di a termodinamica chimica, in particulare u studiu di sustanzi sottu temperatura ultra-bassa".

In u 1950, Otto Diels (Germania Ovest), Kurt Alder (Germania Ovest): "scuperu è hà sviluppatu u metudu di sintesi di diene".

In u 1951, Edwin Macmillan (Stati Uniti d'America), Glenn Theodore Seaborg (Stati Uniti d'America): "scuperu elementi transuranichi".

In u 1952, Archer John Porter Martin (UK), Richard Lawrence Millington Singer (UK): "Invintò a cromatografia di partizione".

1953, Hermann Staudinger (Germania Ovest): "Research findings in the field of polymer chemistry".

1954, Linus Pauling (USA): "U studiu di e pruprietà di i ligami chimichi è a so applicazione in l'elaborazione di a struttura di sustanzi cumplessi".

In u 1955, Vincent Divinho (USA): "Ricerca nantu à i cumposti di sulfuru di impurtanza biochimica, in particulare a sintesi di l'hormone peptide per a prima volta".

In u 1956, Cyril Hinshelwood (UK) è Nikolai Semenov (Unioni Suviètica): "Ricerca nantu à u miccanisimu di riazzioni chimichi".

1957, Alexander R. Todd (Regnu Unitu): "Opere in u studiu di i nucleotidi è i coenzimi nucleotidi".

1958, Frederick Sanger (UK): "U studiu di a struttura di a proteina è a cumpusizioni, in particulare u studiu di l'insulina".

In u 1959, Jaroslav Herovsky (República Ceca): "scupertu è sviluppatu u metudu di analisi polarografica".

In u 1960, Willard Libby (Stati Uniti): "Sviluppatu un metudu di datazione cù l'isotopo di carbonu 14, chì hè largamente utilizatu in archeologia, geologia, geofisica è altre discipline".

1961, Melvin Calvin (Stati Uniti): "Ricerca nantu à l'absorzione di diossidu di carbonu da e piante".

In u 1962, Max Perutz UK è John Kendrew UK "ricerca nantu à a struttura di prutezione sferica".

1963, Carl Ziegler (Germania Ovest), Gurio Natta (Italia): "I risultati di ricerca in u campu di a chimica è a tecnulugia di i polimeri".

In u 1964, Dorothy Crawford Hodgkin (UK): "Using X-ray technology per analizà a struttura di certi sustanzi biochimichi impurtanti".

In u 1965, Robert Burns Woodward (USA): "Outstanding Achievement in Organic Synthesis".

1966, Robert Mulliken (USA): "Ricerca basica nantu à i ligami chimichi è a struttura elettronica di e molécule chì utilizanu u metudu orbitale moleculare".

In u 1967, Manfred Eigen (West Germany), Ronald George Rayford Norris (UK), George Porter (UK): "Using un cortu impulsu di energia per equilibrà a reazzione U metudu di perturbazione, u studiu di reazzioni chimichi d'alta veloce".

In u 1968, Lars Onsager (USA): "hà scupertu a relazione reciproca chjamata dopu à ellu, pusendu a fundazione per a termodinamica di i prucessi irreversibili".

In u 1969, Derek Barton (UK), Odd Hassel (Norvegia): "Sviluppatu u cuncettu di cunfurmazioni è a so applicazione in a chimica".

In u 1970, Luiz Federico Leloire (Argentina): "hà scupertu i nucleotidi di zuccaru è u so rolu in a biosintesi di carbuidrati".

1971, Gerhard Herzberg (Canada): "Ricerca nantu à a struttura elettronica è a geometria di e molécule, in particulare i radicali liberi".

1972, Christian B. Anfinson (Stati Uniti): "Ricerca nantu à ribonucleasi, in particulare u studiu di a relazione trà a so sequenza d'aminoacidu è a conformazione biologicamente attiva";

Stanford Moore (Stati Uniti), William Howard Stein (Stati Uniti): "Studiu nantu à a relazione trà l'attività catalitica di u centru attivu di a molècula ribonuclease è a so struttura chimica".

In u 1973, Ernst Otto Fischer (Germania Ovest) è Jeffrey Wilkinson (Regnu Unitu): "Ricerca pioniera nantu à e proprietà chimiche di composti metalli-organici, cunnisciuti ancu com'è composti sandwich".

1974, Paul Flory (USA): "Ricerca basica nantu à a teoria è l'esperimentu di a chimica fisica di polimeru".

1975, John Conforth (Regnu Unitu): "Studiu nantu à l'estereochimica di e reazzioni catalizzati da l'enzimi".

Vladimir Prelog (Svizzera): "Studiu nantu à a stereochimica di e molécule organiche è reazzione";

1976, William Lipscomb (Stati Uniti d'America): "U studiu di a struttura di borane spiegà u prublema di u ligame chimicu".

In u 1977, Ilya Prigogine (Belgica): "Contribuzione à a termodinamica non-equilibriu, in particulare a teoria di a struttura dissipative".

In u 1978, Peter Mitchell (UK): "Usendu a formula teorica di permeazione chimica per cuntribuisce à l'intelligenza di u trasferimentu di l'energia biologica".

In u 1979, Herbert Brown (USA) è Georg Wittig (Germania Ovest): "Sviluppatu composti chì cuntenenu boru è fosforu cum'è reagenti impurtanti in a sintesi organica, rispettivamente".

In u 1980, Paul Berg (Stati Uniti): "U studiu di a biochimica di l'acidi nucleici, in particulare u studiu di l'ADN recombinante";

Walter Gilbert (US), Frederick Sanger (UK): "Mètode per a determinazione di e sequenze di basa di DNA in l'acidi nucleici".

In u 1981, Kenichi Fukui (Giappone) è Rod Hoffman (USA): "Spiega l'occurrence di reazzione chimica attraversu u so sviluppu indipindenti di teori".

In u 1982, Aaron Kluger (Regnu Unitu): "Sviluppatu a microscopia elettronica di cristalli è hà studiatu a struttura di cumplessi di l'acidu nucleicu-proteini cù un significatu biologicu impurtante".

In u 1983, Henry Taub (USA): "Ricerca nantu à u miccanisimu di riazzioni di trasferimentu di l'elettroni in particulare in i cumplessi di metalli".

In u 1984, Robert Bruce Merrifield (USA): "Sviluppatu un metudu di sintesi chimica in fase solida".

In u 1985, Herbert Hauptman (Stati Uniti d'America), Jerome Carr (Stati Uniti d'America): "Rializazioni eccezziunali in u sviluppu di metudi diretti per a determinazione di a struttura di cristalli".

In u 1986, Dudley Hirschbach (Stati Uniti d'America), Li Yuanzhe (Stati Uniti d'America), John Charles Polanyi (Canada): "Contributions à u studiu di u prucessu cineticu di riazzioni chimichi elementari".

In u 1987, Donald Kramm (Stati Uniti d'America), Jean-Marie Lane (Francia), Charles Pedersen (Stati Uniti d'America): "Sviluppatu è utilizatu molécules capaci di interazzione struttura-specifica altamente selectiva".

In u 1988, John Dysenhofer (Germania Ovest), Robert Huber (Germania Ovest), Hartmut Michel (Germania Ovest): "Determinazione di a struttura tridimensionale di u centru di reazzione fotosintetica".

In u 1989, Sydney Altman (Canada), Thomas Cech (USA): "scupertu i pruprietà catalitiche di RNA".

In u 1990, Elias James Corey (Stati Uniti): "Sviluppatu a teoria è a metodulugia di a sintesi organica".

1991, Richard Ernst (Svizzera): "Contribuzione à u sviluppu di metudi di spettroscopia di risonanza magnetica nucleare (NMR) d'alta risoluzione".

In u 1992, Rudolph Marcus (USA): "Contributions à a teoria di reazzioni di trasferimentu elettroni in sistemi chimichi".

In u 1993, Kelly Mullis (USA): "Sviluppatu metudi di ricerca chimica basati in DNA è hà sviluppatu a reazione in catena di polimerasi (PCR)";

Michael Smith (Canada): "Sviluppatu metudi di ricerca chimica basata in DNA, è cuntribuitu à u stabilimentu di a mutagenesi diretta di u situ oligonucleotide è a so cuntribuzione fundamentale à u sviluppu di a ricerca di prutezione".

In u 1994, George Andrew Euler (Stati Uniti): "Contributions to the research of carbocation chemistry".

In u 1995, Paul Crutzen (Paesi Bassi), Mario Molina (US), Frank Sherwood Rowland (US): "Ricerca nantu à a chimica atmosferica, in particulare a ricerca nantu à a furmazione è a descomposizione di l'ozonu".

1996 Robert Cole (Stati Uniti d'America), Harold Kroto (Regnu Unitu), Richard Smalley (Stati Uniti d'America): "Discover fullerene".

In u 1997, Paul Boyer (USA), John Walker (UK), Jens Christian Sko (Danimarca): "Clarificatu u mecanismu cataliticu enzimaticu in a sintesi di l'adenosine triphosphate (ATP)."

In u 1998, Walter Cohen (USA): "fondata a teoria funziunale di densità";

John Pope (Regnu Unitu): Sviluppatu metudi di computazione in a chimica quantistica.

In u 1999, Yamid Ziwell (Egittu): "Studiu nantu à i stati di transizione di reazzione chimica cù spettroscopia femtoseconda".

In u 2000, Alan Haig (Stati Uniti d'America), McDelmead (Stati Uniti d'America), Hideki Shirakawa (Giappone): "scupertu è sviluppatu polimeri conduttivi".

In u 2001, William Standish Knowles (US) è ​​Noyori Ryoji (Giappone): "Ricerca nantu à l'idrogenazione catalitica chirale";

Barry Sharpless (USA): "Studiu nantu à l'ossidazione catalitica chirale".

In u 2002, John Bennett Finn (USA) è Koichi Tanaka (Giappone): "Sviluppatu metudi per l'identificazione è l'analisi strutturale di macromolecule biologiche, è hà stabilitu un metudu di ionizazione di desorption soft per l'analisi di spettrometria di massa di macromolecule biologiche" ;

Kurt Wittrich (Svizzera): "Sviluppatu metudi per l'identificazione è l'analisi strutturale di macromolecule biologiche, è hà stabilitu un metudu per analizà a struttura tridimensionale di macromolecule biologiche in suluzione utilizendu spettroscopia di risonanza magnetica nucleare".

In u 2003, Petru Agre (USA): "U studiu di i canali ioni in i membrani cellulari truvaru canali d'acqua";

Roderick McKinnon (Stati Uniti d'America): "U studiu di i canali ionici in i membrani cellulari, u studiu di a struttura di i canali ioni è u mecanismu".

In u 2004, Aaron Chehanovo (Israele), Avram Hershko (Israele), Owen Ross (US): "scuperu a degradazione di a proteina mediata da ubiquitina".

In u 2005, Yves Chauvin (Francia), Robert Grubb (US), Richard Schrock (US): "Sviluppatu u metudu di metathesis in sintesi organica".

In u 2006, Roger Kornberg (USA): "Ricerca nantu à a basa moleculare di a trascrizione eucariota".

2007, Gerhard Eter (Germania): "Ricerca nantu à u prucessu chimicu di superfici solidi".

In u 2008, Shimomura Osamu (Giappone), Martin Chalfie (Stati Uniti d'America), Qian Yongjian (Stati Uniti d'America): "Scopertu è mudificatu proteina fluorescente verde (GFP)."

In u 2009, Venkatraman Ramakrishnan (UK), Thomas Steitz (USA), Ada Jonat (Israele): "Ricerca nantu à a struttura è a funzione di ribosomi".

2010 Richard Heck (USA), Negishi (Giappone), Suzuki Akira (Giappone): "Ricerca nantu à a Reazione di Coupling Catalyzed Palladium in Sintesi Organica".

In u 2011, Daniel Shechtman (Israele): "A scuperta di quasicristalli".

In u 2012, Robert Lefkowitz, Bryan Kebirka (Stati Uniti d'America): "Ricerca nantu à i receptori G accoppiati à a proteina".

In 2013, Martin Capras (Stati Uniti), Michael Levitt (Regnu Unitu), Yale Vachel: Designed multi-scala mudelli per sistemi chimichi cumplessi.

In 2014, Eric Bezig (Stati Uniti d'America), Stefan W. Hull (Germania), William Esko Molnar (Stati Uniti d'America): Achievements in the field of super-resolution microscopy fluorescence Achievement.

In 2015, Thomas Lindahl (Svezia), Paul Modric (USA), Aziz Sanjar (Turchia): Ricerche nantu à u mecanismu cellulare di a riparazione di DNA.

In u 2016, Jean-Pierre Sova (Francia), James Fraser Stuart (UK/US), Bernard Felinga (Paesi Bassi): Design and synthesis of molecular machines.

In u 2017, Jacques Dubochet (Svizzera), Achim Frank (Germania), Richard Henderson (Regnu Unitu): sviluppatu microscopi crio-elettroni per a determinazione di struttura di alta risoluzione di biomolecole in suluzione.

A mità di i premii 2018 sò stati attribuiti à u scientist americanu Frances H. Arnold (Frances H. Arnold) in ricunniscenza di a so realizazione di l'evoluzione diretta di l'enzimi; l'altra mità hè stata attribuita à i scientisti americani (George P. Smith) è u scientist britannicu Gregory P. Winter (Gregory P. Winter) in ricunniscenza Anu realizatu a tecnulugia di visualizazione di phage di peptidi è anticorpi.

vicinu_biancu
chiudi

Scrivite a dumanda quì

rispondi in 6 ore, ogni dumanda hè benvenuta!