Home / Blog / Cunniscenza di a Batteria / Tipu di bateria è capacità di bateria

Tipu di bateria è capacità di bateria

29 dic, 2021

By hoppt

Tipu di bateria è capacità di bateria

Intruduce

Una bateria hè u spaziu chì genera un currente in una tazza, canna, o un altru cuntainer o cuntainer compostu chì cuntene una suluzione elettrolitica è elettrodi metallichi. In corta, hè un dispusitivu chì pò cunvertisce energia chimica in energia elettrica. Hà un elettrodu pusitivu è un elettrodu negativu. Cù u sviluppu di a scienza è a tecnulugia, e batterie sò largamente cunnisciute cum'è picculi apparecchi chì generanu energia elettrica, cum'è e cellule sulari. I paràmetri tecnichi di a bateria includenu principalmente forza elettromotrice, capacità, puntu specificu è resistenza. Aduprà a bateria cum'è una fonte d'energia pò ottene corrente cù tensione stabile, corrente stabile, alimentazione stabile à longu andà, è bassa influenza esterna. A bateria hà una struttura simplice, trasportu convenientu, carica cunvene è operazioni di scaricamentu è ùn hè micca affettatu da u clima è a temperatura. Havi un rendiment stabile è affidabile è ghjoca un rolu massivu in tutti l'aspettu di a vita suciale muderna.

Diversi tipi di batterie

cuntenutu

Intruduce

  1. Storia di a batteria
  2. Principiu di travagliu

Trè, paràmetri di prucessu

3.1 Forza elettromotrice

3.2 Capacità nominale

3.3 Tensione nominale

3.4 Tensione di circuitu apertu

3.5 Resistenza interna

3.6 Impedenza

3.7 Tariffa di carica è scaricamentu

3.8 Vita di serviziu

3.9 Tariffa d'autodiscarica

Quattru, tipu di batterie

4.1 Lista di dimensioni di a batteria

4.2 Batteria Standard

4.3 Batteria ordinaria

Cinque, terminologia

5.1 Standard Naziunale

5.2 Batteria sensu cumunu

5.3 Selezzione di batterie

5.4 Recycling batterie

  1. Storia di a batteria

In u 1746, Mason Brock di l'Università di Leiden in i Paesi Bassi hà inventatu u "Leiden Jar" per cullà i carichi elettrici. Vide l'electricità difficiuli di gestisce, ma sparì prestu in l'aria. Ci vulia à truvà un modu per salvà l'electricità. Un ghjornu, hà tenutu un bucket suspesu in l'aria, cunnessu à un mutore è un bucket, pigliò un filu di ramu da u bucket, è immerse in una buttiglia di vetru pienu d'acqua. U so assistente avia una buttiglia di vetru in manu, è Mason Bullock scuzzulò u mutore da u latu. À questu tempu, u so assistente toccu accidentalmente u canna è di colpu si sentia una forte scossa elettrica è gridava. Mason Bullock hà dopu cumunicatu cù l'assistente è hà dumandatu à l'assistente di scuzzulate u mutore. À u listessu tempu, teneva una buttiglia d'acqua in una manu è toccu a pistola cù l'altru. A bateria hè sempre in u stadiu embrionali, Leiden Jarre.

En 1780, l'anatomiste italien Luigi Gallini a accidentellement touché la cuisse de la grenouille tout en tenant différents instruments métalliques dans les deux mains tout en effectuant une dissection de grenouille. I musculi nantu à e zampe di a rana si strinsenu subitu, cum'è s'ellu era scossa da una scossa elettrica. Se tuccate solu a rana cù un strumentu metallicu, ùn ci sarà micca una tale reazione. Greene crede chì stu fenominu accade perchè l'electricità hè prodotta in u corpu di l'animali, chjamatu "bioelectricity".

A scuperta di e coppie galvaniche hà suscitatu un grande interessu di i fisici, chì corse à ripetiri l'esperimentu di rana per truvà una manera di generà electricità. U fisicu talianu Walter hà dettu dopu à parechji esperimenti: u cuncettu di "bioelectricity" hè sbagliatu. I musculi di ranocchi chì ponu generà electricità pò esse dovutu à u fluidu. Volt immerse dui pezzi di metalli diffirenti in altre soluzioni per pruvà u so puntu.

In u 1799, Volt immerse una piastra di zincu è una piastra di stagnu in l'acqua salata è hà scupertu u currente chì scorri per i fili chì cunnetta i dui metalli. Per quessa, hà messu assai panni morbidi o carta immersi in acqua salata trà i fiocchi di zincu è d'argentu. Quandu hà toccu i dui estremità cù e so mani, sintia una intensa stimulazione elettrica. Risulta chì finu à chì unu di i dui platti metallici reagisce chimicamente cù a suluzione, Generarà un currente elettricu trà i platti metallichi.

In questu modu, Volt hà fabricatu cù successu a prima batteria di u mondu, "Volt Stack", chì hè un pacchettu di batterie cunnessu in serie. Hè diventatu a fonte di energia per i primi esperimenti elettrici è telegrafi.

In u 1836, Daniel d'Inghilterra hà migliuratu u "Volt Reactor". Hà utilizatu l'acidu sulfuricu diluitu cum'è l'elettrolitu per risolve u prublema di polarizazione di a bateria è hà pruduttu a prima bateria di zincu-ramu non polarizzata chì pò mantene l'equilibriu attuale. Ma sti batterie anu un prublema; a tensione calarà cù u tempu.

Quandu a tensione di a bateria scende dopu à un periodu di usu, pò dà una corrente inversa per aumentà a tensione di a batteria. Perchè si pò ricaricà sta batteria, si pò riutilizà.

In u 1860, u francese George Leclanche hà ancu inventatu u predecessore di a bateria (batteria di carbone-zinc), assai usata in u mondu. L'elettrodu hè un elettrodu mistu di volt è zincu di l'elettrodu negativu. L'elettrodu negativu hè mischju cù l'elettrodu di zincu, è un bastone di carbone hè inseritu in a mistura cum'è un cullettore di corrente. I dui elettrodi sò immersi in clorur d'ammoniu (cum'è una suluzione elettrolitica). Questu hè u chjamatu "batteria umida". Questa bateria hè economica è diretta, per quessa ùn hè stata rimpiazzata da "batterie secche" finu à u 1880. L'elettrodu negativu hè mudificatu in una canna di zincu (casing di bateria), è l'elettrolitu diventa una pasta invece di un liquidu. Questa hè a bateria di carbone-zinc chì usemu oghje.

In u 1887, u British Helson hà inventatu a prima batteria secca. L'elettrolitu di a bateria secca hè cum'è pasta, ùn perde micca, è hè cunvenutu per portà, per quessa hè statu largamente utilizatu.

In u 1890, Thomas Edison hà inventatu una bateria recargable di ferru-nichel.

  1. Principiu di travagliu

In una bateria chimica, a cunversione di l'energia chimica in energia elettrica hè risultatu da reazzione chimica spontanea cum'è redox in a bateria. Sta reazzione hè fatta nantu à dui elettrodi. U materiale attivu di l'elettrodu dannosu comprende metalli attivi cum'è zincu, cadmiu, piombo è idrogenu o idrocarburi. U materiale attivu di l'elettrodu pusitivu include diossidu di manganese, diossidu di piombo, ossidu di nichel, altri ossidi di metalli, ossigenu o aria, alogeni, sali, ossiacidi, sali è simili. L'elettrolitu hè un materiale cù una bona conductività ionica, cum'è una suluzione acquosa d'acidu, alkali, sali, solu suluzione organica o inorganica non-aqueous, sali fusi, o elettrolitu solidu.

Quandu u circuitu esternu hè disconnected, ci hè una diffarenza potenziale (voltage circuit apertu). Tuttavia, ùn ci hè micca corrente, è ùn pò micca cunvertisce l'energia chimica almacenata in a bateria in energia elettrica. Quandu u circuitu esternu hè chjusu, perchè ùn ci sò micca elettroni liberi in l'elettrolitu, sottu à l'azzione di a diffarenza potenziale trà i dui elettrodi, u currente scorri per u circuitu esternu. U flussu in a bateria à u stessu tempu. U trasferimentu di carica hè accumpagnatu da u materiale attivu bipolari è l'elettroliti - a reazione d'ossidazione o di riduzzione à l'interfaccia è a migrazione di reagenti è prudutti di reazione. A migrazione di ioni rializeghja u trasferimentu di carica in l'elettrolitu.

U solitu prucessu di trasferimentu di carica è trasferimentu di massa in a bateria hè essenziale per assicurà a pruduzzioni standard di energia elettrica. Durante a carica, a direzzione di u trasferimentu di energia interna è u prucessu di trasferimentu di massa hè opposta à a scarica. A reazione di l'elettrodu deve esse riversibile per assicurà chì i prucessi standard è di trasferimentu di massa sò opposti. Dunque, una reazione di l'elettrodu reversibile hè necessaria per a furmazione di una bateria. Quandu l'elettrodu passa u potenziale di equilibriu, l'elettrodu sviarà dinamicamente. Stu fenominu hè chjamatu polarizazione. A più grande a densità di corrente (corrente chì passa per una zona di l'elettrodu unità), più polarizazione, chì hè unu di i mutivi impurtanti per a perdita di energia di a bateria.

Motivi di polarizazione: Nota

① A polarizazione causata da a resistenza di ogni parte di a bateria hè chjamata polarizazione ohmica.

② A polarizazione causata da l'impedimentu di u prucessu di trasferimentu di carica à a strata di l'interfaccia elettrodi-elettroliti hè chjamata polarizazione di attivazione.

③ A polarizazione causata da u prucessu di trasferimentu di massa lentu in a strata di l'interfaccia di l'elettrodu-elettroliti hè chjamata polarizazione di cuncentrazione. U metudu per riduce sta polarizazione hè di aumentà l'area di reazzione di l'elettrodu, riduce a densità di corrente, aumenta a temperatura di reazione, è migliurà l'attività catalitica di a superficia di l'elettrodu.

Trè, paràmetri di prucessu

3.1 Forza elettromotrice

A forza elettromotrice hè a diffarenza trà i putenziali elettrodi equilibrati di i dui elettrodi. Pigliate a bateria di piombo-acidu per esempiu, E=Ф+0-Ф-0+RT/F*In (αH2SO4/αH2O).

E: forza elettromotrice

Ф+0: Potenziale elettrodu standard pusitivu, 1.690 V.

Ф-0: Potenziale elettrodu negativu standard, 1.690 V.

R: Custante generale di gasu, 8.314.

T : Température ambiante.

F: constante di Faraday, u so valore hè 96485.

αH2SO4: L'attività di l'acidu sulfuricu hè ligata à a cuncentrazione di l'acidu sulfuricu.

αH2O: Attività di l'acqua ligata à a cuncentrazione di l'acidu sulfuricu.

Pò vede da a formula sopra chì a forza elettromotrice standard di una batteria di piombo-acidu hè 1.690-(-0.356) = 2.046V, cusì a tensione nominale di a bateria hè 2V. U staffu electromotive di e batterie di piombo-acidu hè in relazione cù a temperatura è a cuncentrazione di l'acidu sulfuricu.

3.2 Capacità nominale

In e cundizioni specificate in u disignu (cum'è a temperatura, a tarifa di scaricamentu, a tensione di terminale, etc.), a capacità minima (unità: ampere / ora) chì a bateria deve scaricate hè indicata da u simbulu C. A capacità hè assai affettata da u tassu di scaricamentu. Per quessa, a tarifa di scaricamentu hè di solitu rapprisintata da i numeri arabi in u cantonu inferjuri di a lettera C. Per esempiu, C20 = 50, chì significa una capacità di 50 amperes per ora à una tarifa di 20 volte. Pò determinà accuratamente a capacità teorica di a bateria secondu a quantità di materiale attivu di l'elettrodu in a formula di reazione di a bateria è l'equivalente elettrochimicu di u materiale attivu calculatu secondu a lege di Faraday. A causa di e reazzioni laterali chì ponu accade in a bateria è i bisogni unichi di u disignu, a capacità attuale di a bateria hè generalmente più bassa di a capacità teorica.

3.3 Tensione nominale

A tensione di u funziunamentu tipica di a bateria à a temperatura di l'ambienti, cunnisciutu ancu a tensione nominale. Per riferimentu, quandu sceglite diversi tipi di batterie. A tensione di travagliu attuale di a bateria hè uguale à a diffarenza trà i putenziali di l'elettrodu di equilibriu di l'elettrodi pusitivi è negativi in ​​altre cundizioni d'usu. Hè solu ligata à u tipu di materiale di l'elettrodu attivu è ùn hà nunda di fà cù u cuntenutu di u materiale attivu. A tensione di a bateria hè essenzialmente una tensione DC. Eppuru, in certi cundizioni particulari, u cambiamentu di fase di u cristallu di metallu o a film formata da certe fasi causate da a reazzione di l'elettrodu pruvucarà ligeri fluttuazioni in a tensione. Stu fenominu hè chjamatu rumore. L'amplitude di sta fluttuazione hè minima, ma a gamma di freccia hè estensiva, chì pò esse distinta da u rumore autoexcited in u circuitu.

3.4 Tensione di circuitu apertu

A tensione di terminale di a bateria in u statu di circuitu apertu hè chjamata tensione di circuitu apertu. A tensione di u circuitu apertu di una bateria hè uguale à a diffarenza trà i putenziali pusitivi è negativi di a bateria quandu a bateria hè aperta (senza corrente passa per i dui poli). A tensione di u circuitu apertu di a bateria hè rapprisintata da V, vale à dì, V on=Ф+-Ф-, induve Ф+ è Ф- sò i putenziali pusitivi è negativi di a tempesta, rispettivamente. A tensione di circuitu apertu di una bateria hè di solitu menu di a so forza elettromotrice. Questu hè chì u putenziale di l'elettrodu furmatu in a suluzione elettrolitica à i dui elettrodi di a bateria ùn hè generalmente micca un potenziale di l'elettrodu equilibratu, ma un putenziale di l'elettrodu stabile. In generale, a tensione di circuitu apertu di una bateria hè apprussimatamente uguale à a forza elettromotrice di a tempesta.

3.5 Resistenza interna

A resistenza interna di a bateria si riferisce à a resistenza sperimentata quandu u currente passa per a tempesta. Include resistenza interna ohmica è resistenza interna polarizazione, è resistenza interna polarizazione hà resistenza interna polarizazione elettrochimica è resistenza interna polarizazione cuncentrazione. A causa di l'esistenza di resistenza interna, a tensione di travagliu di a bateria hè sempre menu di a forza elettromotrice o di a tensione di u circuitu apertu di a tempesta.

Siccomu a cumpusizioni di u materiale attivu, a cuncentrazione di l'elettroliti è a temperatura sò constantemente cambiate, a resistenza interna di a bateria ùn hè micca constante. Cambiarà cù u tempu durante u prucessu di carica è scaricamentu. A resistenza ohmica interna seguita a lege di Ohm, è a resistenza interna di polarizazione aumenta cù l'aumentu di a densità di corrente, ma ùn hè micca lineale.

A resistenza interna hè un indicatore impurtante chì determina u rendiment di a bateria. Affetta direttamente a tensione di funziunamentu di a batteria, u currente, l'energia di output, è a putenza per e batterie, più chjuca hè a resistenza interna, u megliu.

3.6 Impedenza

A bateria hà una grande interfaccia di l'elettrodu-elettroliti, chì pò esse equivalente à un circuitu di serie simplice cù una grande capacità, una piccula resistenza è una piccula induttanza. Tuttavia, a situazione attuale hè assai più cumplicata, soprattuttu chì l'impedenza di a bateria cambia cù u tempu è u livellu DC, è l'impedenza misurata hè valida solu per un statu di misurazione particulari.

3.7 Tariffa di carica è scaricamentu

Havi dui espressioni: ritmu di tempu è ingrandimentu. A tarifa di u tempu hè a velocità di carica è di scaricamentu indicata da u tempu di carica è di scaricamentu. U valore hè uguali à u numeru d'ore ottenute dividendu a capacità nominale di a bateria (A·h) da a carica predeterminata è a rimozione di corrente (A). L'ingrandimentu hè l'inversu di u rapportu di u tempu. A tarifa di scaricamentu di una bateria primaria si riferisce à u tempu chì ci vole una resistenza fissa specifica per scaricate à a tensione terminale. A tarifa di scaricamentu hà una influenza significativa nantu à u rendiment di a bateria.

3.8 Vita di serviziu

A vita di almacenamiento si riferisce à u tempu massimu permessu per u almacenamentu trà a fabricazione di a bateria è l'usu. U periodu tutale, cumprese i periodi di almacenamento è usu, hè chjamatu data di scadenza di a bateria. A vita di a bateria hè divisa in a vita di almacenamento secca è a vita di almacenamento umido. A vita di u ciclu si riferisce à i cicli di carica è scaricamentu massimi chì una bateria pò ghjunghje in cundizioni specificate. U sistema di prova di u ciclu di carica-scarica deve esse specificatu in a vita di u ciclu specificatu, cumprese a tarifa di carica-scarica, a prufundità di scaricamentu è a gamma di temperatura ambiente.

3.9 Tariffa d'autodiscarica

A tarifa à a quale una bateria perde a capacità durante u almacenamentu. A putenza persa da l'autodiscarica per unità di tempu di almacenamento hè espressa cum'è un percentinu di a capacità di a bateria prima di u almacenamiento.

Quattru, tipu di batterie

4.1 Lista di dimensioni di a batteria

Batterie sò spartuti in batterie dispunibuli è batterie rechargeable. E batterie dispunibuli anu diverse risorse tecniche è standard in altri paesi è regioni. Dunque, prima chì l'urganisazioni internaziunali formulanu mudelli standard, parechji mudelli sò stati pruduciuti. A maiò parte di sti mudelli di batterie sò chjamati da i pruduttori o da i dipartimenti naziunali pertinenti, furmendu diversi sistemi di nomi. Sicondu a dimensione di a bateria, i mudelli di batterie alkaline di u mo paese ponu esse divisu in N ° 1, N ° 2, N ° 5, N ° 7, N ° 8, N ° 9 è NV; i mudelli alkaline americani currispundenti sò D, C, AA, AAA, N, AAAA, PP3, etc.. In Cina, qualchi batterie vi aduprà u metudu di nomi americanu. Sicondu u standard IEC, a descrizzione cumpleta di u mudellu di a batteria deve esse chimica, forma, dimensione è arrangiamentu ordinatu.

1) U mudellu AAAA hè relativamente raru. A batteria standard AAAA (testa piatta) hà una altezza di 41.5 ± 0.5 mm è un diametru di 8.1 ± 0.2 mm.

2) Batterie AAA sò più cumuni. A bateria standard AAA (testa piatta) hà una altezza di 43.6 ± 0.5 mm è un diametru di 10.1 ± 0.2 mm.

3) E batterie di tipu AA sò ben cunnisciute. E duie camere digitali è i ghjoculi elettrici utilizanu batterie AA. L'altezza di a bateria standard AA (testa piatta) hè 48.0±0.5mm, è u diametru hè 14.1±0.2mm.

4) I mudelli sò rari. Sta serie hè generalmente usata cum'è una cellula di batteria in un pacchettu di batterie. In i vechji camere, quasi tutte e batterie di nichel-cadmiu è nichel-metallu idruru sò batterie 4/5A o 4/5SC. A bateria standard A (testa piatta) hà una altezza di 49.0±0.5 mm è un diametru di 16.8±0.2 mm.

5) U mudellu SC hè ancu micca standard. Di solitu hè a cellula di bateria in u pacchettu di bateria. Pò esse vistu nantu à l'utensili di energia è e camere, è l'equipaggiu impurtatu. A bateria tradiziunale SC (testa flat) hà una altezza di 42.0±0.5mm è un diametru di 22.1±0.2mm.

6) U tipu C hè equivalente à a bateria n ° 2 di a China. A batteria standard C (testa piatta) hà una altezza di 49.5 ± 0.5 mm è un diametru di 25.3 ± 0.2 mm.

7) Type D hè equivalente à a bateria n ° 1 di a China. Hè largamente utilizatu in alimentazione DC civile, militare è unicu. L'altezza di a bateria standard D (testa piatta) hè 59.0±0.5mm, è u diametru hè 32.3±0.2mm.

8) U mudellu N ùn hè micca spartutu. L'altezza di a batteria standard N (testa flat) hè 28.5 ± 0.5 mm, è u diametru hè 11.7 ± 0.2 mm.

9) batterie F è batterie putenza nova generazione usatu in mopeds ilettricu hannu a tendenza à rimpiazzà batterie piombo-acidu senza mantenimentu, è batterie piombo-acidu sò di solitu usatu comu cellula batterie. A bateria standard F (testa piatta) hà una altezza di 89.0±0.5 mm è un diametru di 32.3±0.2 mm.

4.2 Batteria Standard

A. China batterie standard

Pigliate a bateria 6-QAW-54a per esempiu.

Sei significa chì hè cumpostu di 6 celi unichi, è ogni bateria hà una tensione di 2V; vale à dì, a tensione nominale hè 12V.

Q indica u scopu di a bateria, Q hè a batteria per l'iniziu di l'automobile, M hè a batteria per i motociclette, JC hè a bateria marina, HK hè a batteria di l'aviazione, D hè a batteria per i veiculi elettrici, è F hè a valvula cuntrullata. batteria.

A è W indicanu u tipu di batteria: A mostra una batteria secca, è W indica una batteria senza mantenimentu. Se a marca ùn hè micca chjaru, hè un tipu standard di bateria.

54 indica chì a capacità nominale di a batteria hè 54Ah (una batteria completamente carica hè scaricata à un ritmu di 20 ore di corrente di scaricamentu à a temperatura di l'ambienti, è a batteria produce per 20 ore).

A marca di u cantonu a rapprisenta a prima migliione di u pruduttu originale, a marca di u cantonu b rapprisenta a seconda migliione, è cusì.


nota:

1) Aghjunghjite D dopu à u mudellu per indicà una bona prestazione di partenza à bassa temperatura, cum'è 6-QA-110D

2) Dopu à u mudellu, aghjunghje HD per indicà una alta resistenza di vibrazione.

3) Dopu à u mudellu, aghjunghje DF per indicà a carica inversa à bassa temperatura, cum'è 6-QA-165DF

B. Batteria standard JIS giapponese

In u 1979, u mudellu di bateria standard giapponese era rapprisintatu da a cumpagnia giapponese N. L'ultimu numeru hè a dimensione di u compartment di a bateria, spressione da a capacità nominale apprussimativa di a bateria, cum'è NS40ZL:

N rapprisenta u standard JIS giapponese.

S significa miniaturizazione; vale à dì, a capacità attuale hè menu di 40Ah, 36Ah.

Z indica chì hà megliu prestazioni di scaricamentu di start-up sottu a stessa dimensione.

L significa chì l'elettrodu pusitivu hè à l'estremità sinistra, R rapprisenta l'elettrodu pusitivu hè à l'estremità diritta, cum'è NS70R (Nota: Da a direzzione luntanu da a pila di pila di batterie)

S indica chì u terminale di u polu hè più grossu di a stessa batteria di capacità (NS60SL). (Nota: In generale, i poli pusitivi è negativi di a bateria anu diametri diffirenti per ùn cunfundà a polarità di a bateria.)

In u 1982, hà implementatu mudelli di batterie standard giapponesi cù i novi standard, cum'è 38B20L (equivalente à NS40ZL):

38 rapprisenta i paràmetri di rendiment di a bateria. U più altu u numeru, più energia a bateria pò almacenà.

B rapprisenta u codice di larghezza è altezza di a bateria. A cumminazzioni di a larghezza è l'altezza di a bateria hè rapprisintata da una di e ottu lettere (A à H). U più vicinu hè u caratteru à H, più grande hè a larghezza è l'altezza di a bateria.

Vinti significa chì a durata di a bateria hè di circa 20 cm.

L rapprisenta a pusizione di u terminal pusitivu. Da a perspettiva di a bateria, u terminal pusitivu hè à l'estremità diritta marcata R, è u terminal pusitivu hè à l'estremità sinistra marcata L.

C. Batteria standard DIN tedesca

Pigliate a bateria 544 34 per esempiu:

U primu numeru, 5 indica chì a capacità nominale di a bateria hè menu di 100Ah; i primi sei suggerenu chì a capacità di a bateria hè trà 100Ah è 200Ah; i primi sette indicanu chì a capacità nominale di a bateria hè sopra à 200Ah. Sicondu ellu, a capacità nominale di a bateria 54434 hè 44 Ah; a capacità nominale di a bateria 610 17MF hè 110 Ah; a capacità nominali di a bateria 700 27 hè 200 Ah.

I dui numeri dopu a capacità indicanu u numeru di u gruppu di dimensione di a bateria.

MF significa tipu senza mantenimentu.

D. Batteria standard BCI americana

Pigliate a bateria 58430 (12V 430A 80min) per esempiu:

58 rapprisenta u numeru di gruppu di dimensione di a batteria.

430 indica chì a corrente di partenza à freddo hè 430A.

80min significa chì a capacità di riserva di a bateria hè 80min.

A bateria standard americana pò ancu esse espressa cum'è 78-600, 78 significa u numeru di u gruppu di dimensione di a bateria, 600 significa chì u currentu di partenza à fretu hè 600A.


In questu casu, i paràmetri tecnichi più impurtanti di u mutore sò l'attuali è a temperatura quandu u mutore hè cuminciatu. Per esempiu, a temperatura minima di partenza di a macchina hè ligata à a temperatura di partenza di u mutore è a tensione minima di travagliu per l'iniziu è l'ignizione. U currente minimu chì a bateria pò furnisce quandu a tensione di u terminal scende à 7.2V in 30 seconde dopu chì a bateria 12V hè completamente carica. A valutazione di partenza à freddo dà u valore attuale tutale.

Capacità di riserva (RC): Quandu u sistema di carica ùn hè micca travagliatu, accendendu a bateria di notte è furnisce a carica minima di u circuitu, u tempu apprussimativu chì a vittura pò curriri, specificamente: à 25±2 ° C, cumplettamente carica Per un 12V batteria, quandu u currenti custanti 25a scarica, u tempu di scaricamentu di a tensione di a terminale di a batteria scende à 10.5±0.05V.

4.3 Batteria ordinaria

1) Batteria secca

Batterie secche sò ancu chjamate batterie manganese-zinc. A bateria chjamata secca hè relative à a bateria voltaica. À u listessu tempu, u manganese-zinc si riferisce à a so materia prima paragunata à l'altri materiali, cum'è batterie d'ossidu d'argentu è batterie di nichel-cadmium. A tensione di a bateria manganese-zinc hè 1.5V. Batterie secche cunsuma materie prime chimiche per generà elettricità. A tensione ùn hè micca alta, è u currente cuntinuu generatu ùn pò esse più di 1A.

2) Batteria di piombo-acidu

Batterie di almacenamiento sò una di e batterie più usate. Riempite un vasu di vetru o un vasu di plastica cù l'acidu sulfuricu, dopu inserite dui platti di piombo, unu cunnessu à l'elettrodu pusitivu di u caricatore è l'altru cunnessu à l'elettrodu negativu di u caricatore. Dopu più di deci ore di carica, una bateria hè furmatu. Ci hè una tensione di 2 volti trà i so poli pusitivi è negativi. U so vantaghju hè chì si pò riutilizà. Inoltre, per via di a so bassa resistenza interna, pò furnisce una grande corrente. Quandu s'utilice per alimentà un mutore di vittura, u currente istantaneu pò ghjunghje sin'à 20 ampere. Quandu una bateria hè carica, l'energia elettrica hè almacenata, è quandu hè scaricata, l'energia chimica hè cunvertita in energia elettrica.

3) Batteria di lithium

Una bateria cù lithium cum'è l'elettrodu negativu. Hè un novu tipu di bateria d'alta energia sviluppata dopu à l'anni 1960.

I vantaghji di e batterie di lithium sò l'alta tensione di e cellule singole, una energia specifica considerableu, una longa vita di almacenamento (finu à 10 anni), è un bonu rendimentu di a temperatura (utilizable à -40 à 150 ° C). U svantaghju hè chì hè caru è poviru in sicurezza. Inoltre, a so isteresi di tensione è i prublemi di sicurezza deve esse migliuratu. U sviluppu di batterie di putenza è novi materiali di catodi, in particulare materiali di fosfatatu di ferru di lithium, hà fattu cuntributi significativi à u sviluppu di batterie di lithium.

Cinque, terminologia

5.1 Standard Naziunale

U standard IEC (Cumissione Elettrotecnica Internaziunale) hè una urganizazione mundiale per a standardizazione composta da a Cummissione Elettrotecnica Naziunale, chì hà u scopu di prumove a standardizazione in i campi elettrici è elettronichi.

Standard naziunale per batterie nichel-cadmiu GB/T11013 U 1996 GB/T18289 U 2000.

U standard naziunale per e batterie Ni-MH hè GB/T15100 GB/T18288 U 2000.

U standard naziunale per e batterie di lithium hè GB/T10077 1998YD/T998; 1999, GB/T18287 U 2000.

Inoltre, i normi generali di batterie includenu i standard JIS C è i normi di batterie stabiliti da Sanyo Matsushita.

L'industria generale di e batterie hè basatu annantu à i standard Sanyo o Panasonic.

5.2 Batteria sensu cumunu

1) Carica normale

Diversi batterie anu e so caratteristiche. L'utilizatore deve carricà a bateria da l'istruzzioni di u fabricatore perchè a carica curretta è raghjone aiutarà à allargà a vita di a bateria.

2) Carica rapida

Certi caricatori automatichi intelligenti è veloci anu solu l'indicatore luminosu 90% quandu u signale indicatore cambia. U caricatore cambierà automaticamente à a carica lenta per carica a bateria cumpletamente. L'utilizatori duveranu carricà a bateria prima utile; altrimenti, Accurtarà u tempu di usu.

3) Impact

Se a bateria hè una batteria di nichel-cadmiu, s'ellu ùn hè micca cumplettamente carica o scaricata per un bellu pezzu, lasciarà tracce nantu à a bateria è riduce a capacità di a bateria. Stu fenominu hè chjamatu effettu di memoria di a bateria.

4) Sguassà a memoria

Caricà completamente a batteria dopu a scaricazione per eliminà l'effettu di memoria di a batteria. Inoltre, cuntrole u tempu secondu l'istruzzioni in u manuale, è ripetite a carica è liberate duie o trè volte.

5) Storage batterie

Puderà almacenà e batterie di lithium in una stanza pulita, secca è ventilata cù una temperatura ambientale di -5 ° C à 35 ° C è umidità relativa di micca più di 75%. Evite u cuntattu cù sustanzi corrosivi è mantene luntanu da u focu è e fonti di calore. U putere di a bateria hè mantinutu à u 30% à u 50% di a capacità nominale, è a bateria hè megliu carica una volta ogni sei mesi.

Nota: calculu di u tempu di carica

1) Quandu u currente di carica hè menu o uguale à 5% di a capacità di a bateria:

Tempu di carica (ore) = capacità di a bateria (milliampere) × 1.6÷ corrente di carica (milliamperi)

2) Quandu u currente di carica hè più significativu di 5% di a capacità di a bateria è menu o uguale à 10%:

Tempu di carica (ore) = capacità di a bateria (mA ora) × 1.5% ÷ corrente di carica (mA)

3) Quandu u currente di carica hè più grande di 10% di a capacità di a bateria è menu o uguale à 15%:

Tempu di carica (ore) = capacità di a bateria (milliampere) × 1.3÷ corrente di carica (milliamperi)

4) Quandu u currente di carica hè più grande di 15% di a capacità di a bateria è menu o uguale à 20%:

Tempu di carica (ore) = capacità di a bateria (milliampere) × 1.2÷ corrente di carica (milliamperi)

5) Quandu u currente di carica supera u 20% di a capacità di a bateria:

Tempu di carica (ore) = capacità di a bateria (milliampere) × 1.1÷ corrente di carica (milliamperi)

5.3 Selezzione di batterie

Cumprate prudutti di batterie di marca perchè a qualità di sti prudutti hè garantita.

Sicondu i bisogni di l'apparecchi elettrici, selezziunate u tipu è a dimensione di a bateria adatta.

Prestate attenzione à cuntrollà a data di produzzione di a bateria è u tempu di scadenza.

Fate attenzione à verificà l'aspettu di a bateria è sceglite una batteria ben imballata, una batteria pulita, pulita è senza perdite.

Per piacè fate attenzione à a marca alkalina o LR quandu compra batterie alkaline zinc-manganese.

Perchè u mercuriu in a bateria hè dannusu per l'ambiente, deve esse attentu à e parolle "No Mercury" è "0% Mercury" scritte nantu à a bateria per prutege l'ambiente.

5.4 Recycling batterie

Ci sò trè metudi cumunimenti utilizati per e batterie di rifiuti in u mondu: solidificazione è sepultura, almacenamentu in miniere di rifiuti è riciclamentu.

Intarratu in a miniera di scarti dopu a solidificazione

Per esempiu, una fabbrica in Francia estrae u nichel è u cadmiu è poi usa u nichel per a fabricazione di l'acciaio, è u cadmiu hè riutilizzatu per a produzzione di batterie. E batterie di rifiuti sò generalmente trasportate in discariche speciali tossiche è periculose, ma stu metudu hè caru è provoca scarti di terra. Inoltre, assai materiali preziosi ponu esse utilizati com'è materia prima.

  1. Reuse

(1) Trattamentu termicu

(2) Trattamentu umitu

(3) Trattamentu termicu di vacuum

Domande frequenti nantu à i tipi di batterie.

  1. Quanti tipi di batterie ci sò in u mondu?

Batterie sò spartuti in batterie non rechargeable (batterie primarie) è batterie rechargeable (batterie secondarie).

  1. Chì tippu di bateria ùn pò micca esse carricatu?

A bateria secca hè una bateria chì ùn pò micca ricaricà è hè ancu chjamata a bateria principale. Batterie rechargeable sò ancu chjamati batterie secondarie è ponu esse caricate un numeru limitatu di volte. Batterie primarie o batterie secche sò pensate per esse usate una volta è dopu scartate.

  1. Perchè e batterie sò chjamate AA è AAA?

Ma a diffarenza più significativa hè a dimensione perchè e batterie sò chjamati AA è AAA per via di a so dimensione è grandezza. . . Hè solu un identificatore per una furia di una certa dimensione è tensione nominale. Batterie AAA sò più minori di batterie AA.

  1. Chì bateria hè megliu per i telefuni mobili?

batteria di polimeru di litiu

E batterie di polimeru di lithium anu boni caratteristiche di scaricamentu. Hanu alta efficienza, funziunalità robusta è bassi livelli d'autodiscarica. Questu significa chì a bateria ùn scaricarà micca troppu quandu ùn hè micca in usu. Inoltre, leghjite 8 Beneficii di Rooting Smartphones Android in 2020!

  1. Chì hè a dimensione di batteria più famosa?

Dimensione di a bateria cumuna

batterie AA. Cunnisciuta ancu com'è "Double-A", e batterie AA sò attualmente a dimensione di bateria più famosa. . .

batterie AAA. Batterie AAA sò ancu chjamati "AAA" è sò a seconda batteria più populari. . .

Batteria AAAA

Batterie C

D a batteria

9V batteria

Batteria CR123A

Batteria 23A

vicinu_biancu
chiudi

Scrivite a dumanda quì

rispondi in 6 ore, ogni dumanda hè benvenuta!